Pentru cresterea si dezvoltarea plantelor este esential sa ai grija de solul in care le plantezi, mai ales ca acesta reprezinta baza pentru fixarea radacinilor, extragerea substantelor nutritive si stimularea masei vegetative. Daca vrei sa afli ce este fertilizarea solului, cum si cand se realizeaza, precum si idei practice pentru a te descurca in gospodarie, vei descoperi in continuare informatii utile pe care trebuie sa stii in vederea obtinerii unor rezultate optime. Tot ce ai de facut este sa citesti cu atentie urmatorul articol in vederea stabilirii reperelor ideale cand ai de gand sa pornesti la drum in cultivarea solului cu legume, cereale si nu numai.
1. Fertilizarea solului - ce este si cum se realizeaza in conditii optime
Inca din cele mai vechi timpuri se cunoaste ca fertilizarea solului cu gunoi de grajd se practica in vederea cresterii si dezvoltarii plantelor in conditii optime. Solul, apa, aerul si actiunile omului contribuie in mod hotarator la cresterea randamentului unei productii daca se respecta anumite conditii si recomandari utile pentru agricultori. Tu, gospodarule, daca vrei sa infiintezi o cultura trebuie sa stii ce fel de sol ai, ce conditii climatice sunt in acea zona si ce plante se preteaza sa cultivi. De asemenea, poti adopta cu succes strategia rotatiei culturilor in functie de recomandarile specialistilor. Pentru inceput, trebuie sa stii cum este solul si daca ai ceva de facut in vederea imbunatatirii calitatii acestuia.
Ce este fertilizarea solului?
Aplicarea unor ingrasaminte naturale sau chimice pentru imbunatatirea calitatii solului, in vederea cresterii si dezvoltarii plantelor se mai numeste fertilizare. Despre fertilizare se vorbeste inca din Antichitate, cand se cultivau vita de vie, cerealele sau plantele tehnice. Daca in vechime se cultivau foarte mult zonele aflate de-a lungul fluviilor sau raurilor pentru aportul de apa si solul nisipos sau malos, acum se cultiva fiecare palma de pamant. Zonele de campie sunt ideale pentru cultivarea cerealelor si legumelor, in timp ce zonele de deal sunt ideale pentru cultivarea vitei de vie, pomilor si arbustilor fructiferi. Cum nu toate terenurile sunt potrivite pentru anumite culturi sau nu toate culturile prefera zona respectiva, vei putea sa ajuti solul prin diferite mijloace sau metode de fertilizare. Astfel, in urma unor determinari ale aciditatii solului, vei putea adauga substantele nutritive de care are nevoie solul respectiv. Fertilizarea poate fi efectuata primavara si toamna, adica inainte de inceperea vegetatiei si la intrarea in repaus vegetativ.
In prezent, se pune accent pe fertilizarea ecologica a solului pentru a preveni diminuarea calitatii productiei si degradarea mediului inconjurator. Prin urmare, daca esti prietenos cu mediul, ai grija cum fertilizezi solul, gospodarule. Fie ca folosesti utilaje agricole, fie ca utilizezi unelte de gradinarit, de calitate, vei obtine rezultate optime de fiecare data.
Metode de fertilizare a solului care ajuta la obtinerea unor productii record
Deoarece fertilizarea fara irigare nu poate fi eficienta, se poate spune ca ambele se completeaza reciproc. Nu-ti vine sa crezi cat de rapid cresc si se dezvolta plantele daca folosesti cele mai eficiente metode pentru a le ajuta.
Cea mai practica metoda este fertilizarea solului cu zat de cafea, mai ales pentru plantele de langa casa. Acesta nu numai ca este un ingrasamant natural, dar ajuta si la combaterea unor boli si daunatori ai plantelor. Astfel, plantele vor creste rapid, libere de boli si daunatori.
Procesul de fertilizare al solului presupune parcurgerea unor etape atat prmavara, cat si toamna. Ingrasamintele pot contine azot (N), fosfor (P) sau potasiu (K). Exista si complex de ingrasaminte numit NPK (acestea contin azot, fosfor si potasiu).
Primavara se grebleaza solul, se elibereaza de buruieni sau alte resturi vegetale, se sapa pamantul macar superficial pentru a permite patrunderea substantelor nutritive din ingrasaminte in sol. Motosapele si motocultoarele iti vor fi de un real folos in acest demers. Toti gospodarii sunt mandri de aceste unelte mecanizate datorita eficientei lor. Fertilizarea solului va fi efectuata din luna mai pentru a preveni excesul unor nutrienti. Dupa o verificare corecta si precisa a pH-ului solului vei putea stabili tipul si doza optima de ingrasamant. Atomizoarele te ajuta sa tratezi recoltele si sa dezinfectezi solul, pentru ca efectul ingrasamintelor sa fie cel scontat. Te vei ocupa din timp de metodele pentru irigare in vederea asigurarii umiditatii optime a solului. Fie ca utilizezi metodele clasice, fie ca utilizezi instalatiile de picurare este important sa impletesti fiecare operatiune cu nevoile solului, plantelor si legumelor.
Toamna se grebleaza frunzele uscate si resturile vegetale, se indeparteaza radacinile si se fertilizeaza solul dupa luna septembrie pentru ca plantele din anul urmator sa aiba in sol depozite optime de nutrienti. Este ideal sa aplici ingrasaminte pe sol dupa sapat sau arat, deoarece inghetul de peste iarna va contribui la faramitarea pamantului si patrunderea in sol a nutrientilor.
Fertilizarea naturala a solului presupune utilizarea gunoiului de grajd descompus in vederea imbunatatirii pH-ului si a obtinerii unor productii optime. Este ideal sa utilizezi acest ingrasamant din toamna, pentru a patrunde bine in sol si a lasa toate substantele nutritive de care au nevoie plantele in primavara. Se poate folosi si primavara sau ori de cate ori observi scaderea vigorii plantelor sau scaderea calitatatii solului. Fertilizarea si udarea joaca un rol esential in viata plantelor si de aceea trebuie sa le acorzi o atentie sporita, draga gospodarule. Desigur, nu mai vorbim de afanarea solului sau de eliminarea buruienilor si resturilor vegetale. Tratamentele impotriva bolilor si daunatorilor vor contribui cu succes la obtinerea unor rezultate optime, de asemenea.
Care sunt tipurile de fertilizare? Iata aici o clasificare in functie de etapa de crestere a plantelor si a legumelor!
Fertilizarea de baza
Aceasta presupune aplicarea ingrasamintelor atat primavara, cat si toamna pentru a patrunde cat mai adanc in sol. De aceea, se pot alege ingrasaminte cu fosfor sau potasiu sub forma de pulbere sau granule care sunt greu solubile in apa si pot patrunde cat mai adanc in sol pentru a sustine sistemul radicular al plantelor.
Fertilizarea locala
Aceasta presupune aplicarea ingrasamintelor concomitent (in cuiburi sau pe randurile de plantat) cu operatiunile de plantat pentru a ajuta procesul de vegetatie al plantelor.
Fertilizarea faziala
Aceasta presupune ajutarea legumelor sa creasca si sa se dezvolte in diferite faze de vegetatie si se aplica la mica distanta de plante.
Fertilizarea extraradiculara
Aceasta este specifica plantelor de talie mare precum floarea soarelui, sfecla de zahar, porumbul si presupune sustinerea sistemului radicular prin aplicarea unor ingrasaminte pentru un aport crescut de substante nutritive in perioada de vegetatie.
Pentru a te decide ce tip de ingrasaminte sa utilizezi, trebuie sa stii cate ceva despre acestea. In continuare vei afla cum se manifesta cele doua tipuri de ingrasaminte.
Ingrasamintele organice se obtin din resturi vegetale sau animale (mranita, compostul sau gunoiul de grajd) care se descompun in timp si ajuta la fertilizarea optima a solului. Desi se descompun in timp indelungat, acest tip de ingrasaminte ajuta procesul de vegetatie fara a cunoaste procentul NPK din compozitie. Cu toate ca sunt mai costisitoare, aceste ingrasaminte sunt preferate de gospodarii care adopta o agricultura ecologica pentru a obtine produse bio, desi nu ai certitudinea ca ai aplicat suficiente substante nutritive.
Ingrasamintele chimice sunt obtinute la scara industriala prin sinteza unor substante si au menirea de a ajuta la fertilizarea solului in functie de necesitatile acestuia si determinarile specialistilor cu privire la tipul de sol si pH. Procentul NPK este stabilit in functie de aciditatea solului si de aceea se recomanda sa respecti sfaturile specialistilor. Astfel, vei sti ca plantele sau legumele benficiaza de cantitatea optima de ingrasaminte. Cand folosesti cantitati mai mari sau repeti operatiunea de fertilizare mai des decat se recomanda poti compromite cultura sau calitatea solului. Astfel, se poate degrada calitatea solului prin acumularea unor substante toxice, nocive pentru plante si legume.
2. Fertilizarea solului pentru legume: idei practice, sfaturi si recomandari utile
Pentru a obtine legume bio se recomanda folosirea ingrasamintelor organice atat pentru imbunatatirea calitatii solului, cat si pentru stimularea cresterii plantelor in diferite faze de vegetatie. Iata cateva informatii utile despre ingrasamintele organice si utilizarea acestora.
Gunoiul de grajd lasat la fermentat minim 3-4 luni, chiar un an, este ideal pentru a fi utilizat in gradina de legume sau in spatii protejate. Astfel, in sere si solarii poti utiliza cu succes acest tip de ingrasamant.. Se poate aplica atat vara, in diferite faze de crestere a plantelor si legumelor, cat si toamna, inaintea aratului solului.
Mranita este un fel de gunoi de grajd care este lasat mai mult la descompus si la fermentat, fiind mult mai eficient in unele faze de vegetatie deoarece nu este acid si nu arde planta.
Compostul este realizat atat din resturi vegetale, cat si din resturi animale descompuse in timp indelungat (2-3 ani sau mai mult).
Ori de cate ori ai in gospodarie resturi vegetale sau gunoi de grajd este important sa le depozitezi in locuri bine amenajate si sa ai rabdare pana se descompun si fermenteaza pentru a le folosi in gradina de legume sau in solar.
Fertilizarea solului de la A la Z presupune sa cunosti si tipul de sol, si nevoile plantelor in functie de perioada de vegetatie. Cand conditiile climatice sunt nefavorabile sau doresti sa consumi legume in extrasezon poti infiinta o cultura protejata in sera sau in solar. Astfel, vei avea grija sa pregatesti terenul, sa alegi locuri cat mai insorite pentru ca expunerea la soare a plantelor sa fie cat mai mare. Daca vei planta legumele la umbra, poti avea surpriza sa creasca plantele destul de mari, insa sa fructifice insuficient.
Sfaturi pentru fertilizarea solului:
Tine cont de particularitatile fiecarui tip de leguma pe care intentionezi sa o plantezi
Tine cont de perioadele optime de fertilizare a solului sau de fazele de crestere
Aplica o cantitate suficienta de ingrasaminte chimice, nu mai mult decat cantitatea mentionata pe ambalaj
Verifica periodic aciditatea solului prin determinari simple sau apeleaza la specialisti.
Un sol bun si corect fertilizat va contribui cu succes la obtinerea unor produse bune din punct de vedere calitativ si cantitativ. Astfel, unele persoane practica fertilizarea solului cu cenusa o data pe an, pentru prevenirea bolilor si daunatorilor plantelor. Folosirea acestor ingrasaminte in exces poate dauna si de aceea se recomanda prudenta.
Este ideal sa fertilizezi solul toamna, pentru a avea timp materiile organice sau substantele chimice sa se descompuna si sa patrunda in adancime. mai mult decat atat, inghetul sau frigul contribuie la imbunatatirea calitatii solului deja lucrat (arat, discuit si fertilizat). Toamna poti cultiva cu succes radacinoase, spanac, verdeata si nu numai. In solar poti planta o serie intreaga de legume pentru a obtine recolte timpurii si extratimpurii. Atat in gradina, cat si in spatiile protejate vei avea grija ca pregatirea si fertilizarea solului sa reprezinte o prioritate.
Deoarece ingrasamintele se dizolva rapid si ajung in panza freatica, nu se recomanda fertilizarea in anotimpul rece. Cu alte cuvinte, zapada topita va dilua ingrasamintele si va accelera patrunderea acestora in sol pana la adancimi mari. De aceea se fertilizeaza solul din toamna, inainte de arat, pentru a asigura conditii optime de cultivare a legumelor. Daca esti un gospodar responsabil si vrei sa-ti hranesti animalele cu furaje organice sau vrei sa consumi legume bio este momentul sa alegi ingrasaminte organice. Acestea, in combinatie cu cele chimice utilizate la nevoie si la recomandarea specialistilor, vor contribui cu succes la obtinerea unor productii optime.
Daca folosesti turba la plantarea din toamna nu vei mai fi obligat sa adaugi ingrasaminte. In plus, vei avea grija sa cureti de buruieni si resturi vegetale solul inainte de plantat.
Ce poti planta toamna?
Arpagic;
Usturoi;
Spanac;
Salata verde;
Sparanghel;
Ridichi;
Praz;
Patrunjel;
Morcov;
Telina;
Hrean.
Fie ca plantezi primavara, fie ca vrei sa obtii recolte timpurii prin plantarea din toamna, este important sa ai vreme buna si sa te ocupi de toate aspectele prezentate in vederea obtinerii unui randament crescut.
Prin urmare, fertilizarea solului prin definitie inseamna adaugarea unui supliment nutritiv in sol cu scopul de a imbunatati calitatea solului si de a obtine productii record de cereale, legume sau fructe. Tu cum vrei sa realizezi recolte bogate, gustoase si rezistente, gospodarule?
Sursa foto: freepik.com